Regula potrivit căreia micul dejun ar trebui luat în primele 60 de minute după trezire pierde teren. O analiză a National Institutes of Health arată că nu există o fereastră universal valabilă pentru toată lumea, iar efectele diferă în funcție de vârstă, metabolism și afecțiuni.
Pentru adulții sănătoși, prima masă a zilei poate fi amânată fără probleme, inclusiv în cazul postului intermitent, atât timp cât micul dejun nu este sărit complet și sunt alese mai târziu alimente echilibrate. Asta înseamnă că nu este nevoie să mănânci doar pentru că a trecut o oră de la trezire.
Diferențele dintre oameni apar chiar de la primele ore ale dimineții. Unele persoane simt foame imediat după ce se trezesc, în timp ce altele abia mai târziu. În timpul somnului, organismul consumă energie pentru funcțiile vitale, iar glicemia poate fi ușor mai scăzută la trezire. Acesta este unul dintre motivele pentru care foamea apare mai repede la unele persoane.
Dr. Vithal D. Bagi, medic cardiolog intervenționist și consultant senior la Apollo Hospitals din Bangalore, explică limpede această idee: „Nu există dovezi clare că toți trebuie să mâncăm în decurs de o oră după trezire. Specialiștii spun că ceea ce mâncăm la micul dejun este mai important decât momentul în care îl consumăm.”
Subiectul a rămas ani la rând în centrul discuțiilor despre stilul de viață sănătos, iar în ultima perioadă a câștigat teren ideea că micul dejun trebuie luat într-un interval fix după trezire. Potrivit Revista Ioana, specialiștii infirmă însă faptul că această regulă rigidă ar avea aceeași valoare pentru toată lumea.
Există și situații în care un mic dejun mai timpuriu poate aduce beneficii concrete. Persoanele cu diabet pot avea de câștigat printr-o mai bună stabilitate a glicemiei. În cazul copiilor și adolescenților, studiile finanțate de CDC arată rezultate școlare mai bune. De asemenea, cei care fac sport dimineața pot avea nevoie de această masă mai devreme.
Același medic atrage atenția că decizia nu ar trebui luată după ceas, ci după semnalele organismului. „În cazul adulților, este în regulă să mai aștepte puțin înainte de a mânca. Unele persoane simt foame imediat după trezire, altele nu. Este mai bine să ne ascultăm organismul decât să mâncăm doar pentru că așa spune ceasul.”
Momentul ales pentru masă contează și prin efectele pe care le poate avea mai târziu în zi. Dacă intervalul fără mâncare se prelungește prea mult, foamea poate deveni greu de controlat. Asta poate duce la porții prea mari sau la alegeri mai slabe mai târziu. Pot apărea și oboseala, și lipsa de energie.
Dr. Vithal D. Bagi rezumă acest risc astfel: „Dacă așteptăm prea mult până să mâncăm, este posibil să ni se facă foarte foame și să mâncăm prea mult mai târziu. Putem deveni obosiți și lipsiți de energie. Cheia este să înțelegem cum funcționează propriul organism și să nu urmăm orbește ceea ce fac ceilalți.”
Dincolo de oră, compoziția micului dejun rămâne elementul central. Recomandarea este un echilibru între proteine, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși. Proteinele pot veni din ouă sau iaurt grecesc. Grăsimile sănătoase pot fi aduse de avocado sau nuci. Carbohidrații complecși pot fi incluși prin fulgii de ovăz ori pâinea integrală.
La polul opus sunt alimentele cu mult zahăr, care pot strica rapid echilibrul. În această categorie intră cerealele îndulcite, produsele de patiserie și băuturile zaharoase. Acestea provoacă fluctuații bruște ale glicemiei și pot lăsa rapid senzația de lipsă de energie.
Criteriul cel mai simplu formulat de medic rămâne acesta: „Nu contează când mâncăm micul dejun. Contează ceea ce mâncăm.”
