Micul dejun luat regulat, mișcarea și somnul suficient au fost asociate, într-un studiu pe studenți, cu o capacitate mai bună de adaptare la situații dificile. Legătura trece prin flexibilitatea psihologică: abilitatea de a adapta gândurile, emoțiile și acțiunile atunci când împrejurările se schimbă.
Cercetarea de la Binghamton University, prezentată de ScienceDaily, a analizat răspunsurile anonime a aproximativ 400 de studenți. Chestionarele au urmărit alimentația, programul de somn, exercițiul fizic și alți factori de stil de viață. Rezultatele arată asocieri, fără să dovedească faptul că obiceiurile respective produc direct o îmbunătățire a flexibilității psihologice sau a rezilienței, adică a capacității de a face față stresului și de a-și reveni după experiențe dificile.
Obiceiurile studenților s-au asociat diferit cu adaptarea la stres
Cercetătorii au identificat patru legături între rutinele raportate de participanți și felul în care aceștia gestionau dificultățile:
- Micul dejun consumat de cel puțin cinci ori pe săptămână a fost asociat cu o reziliență mai mare. Flexibilitatea psihologică a contribuit la explicarea acestei relații.
- Studenții care dormeau mai puțin de șase ore au raportat, în general, niveluri mai scăzute atât de reziliență, cât și de flexibilitate psihologică.
- Exercițiul fizic cu o durată de cel puțin 20 de minute a fost asociat cu o flexibilitate psihologică mai mare și cu o capacitate mai bună de a face față stresului.
- Consumul de ulei de pește de mai multe ori pe săptămână a fost legat de o flexibilitate psihologică mai bună.
În schimb, consumul frecvent de fast-food și somnul insuficient s-au asociat cu o rigiditate psihologică mai mare. Aceasta înseamnă o dificultate sporită de a schimba felul de a gândi și comportamentul atunci când situația o cere.
Flexibilitatea psihologică permite adaptarea chiar în prezența stresului
Pentru a explica această capacitate printr-o situație obișnuită, Lina Begdache, profesoară asociată de studii de sănătate și wellness la Binghamton University și autoarea principală a cercetării, a oferit un exemplu în prezentarea universității publicată de ScienceDaily: „Poate cunoașteți pe cineva care își păstrează calmul sub presiune. Genul de persoană care pierde un zbor și, în loc să intre în panică, se adaptează calm situației. Această persoană poate simți în continuare stres, dar reușește să îl gestioneze mai bine prin flexibilitate psihologică.”
„Oamenii ar putea spune că acestea sunt persoane reziliente, dar ele au și ceea ce se numește flexibilitate psihologică. Sunt capabile să schimbe felul în care privesc situația și apoi să folosească resursele creierului pentru a gestiona stresul”, a adăugat Begdache.
Persoanele cu o flexibilitate psihologică mai mare pot recunoaște ce simt și pot lua în considerare opțiunile pe care le au, în loc să rămână blocate în gânduri negative sau copleșite de frustrare. Potrivit cercetătoarei, reevaluarea situației le poate ajuta să înțeleagă emoțiile dificile și să decidă cum să răspundă.
„Când suntem stresați, simțim că ne contopim cu stresul. Trăim stresul. Dar flexibilitatea psihologică înseamnă să faci un pas înapoi și să te gândești: «Simt asta din cauza acelui lucru. Ce pot face?» Identificarea emoțiilor te ajută uneori să găsești soluția pentru aceste emoții”, a explicat autoarea principală.
Cercetarea urmărește ce leagă alimentația de reziliență
Lucrări anterioare au asociat alimentația nutritivă cu o reziliență mai mare, iar obiceiurile alimentare mai puțin sănătoase cu una mai scăzută. Cercetarea actuală examinează rolul flexibilității psihologice în această relație.
„Noua constatare este că alimentația și stilul de viață nu te fac rezilient prin ele însele. Te ajută să dezvolți flexibilitatea psihologică, iar aceasta, la rândul ei, te face o persoană rezilientă”, a spus cercetătoarea despre interpretarea rezultatelor.
La studiu au lucrat și Jason Cherry, fost profesor asistent de fizioterapie la Binghamton University, și Alexander J. Talkachov, fost student. Lucrarea, intitulată „Dietary and lifestyle factors and resilience: the role of psychological flexibility as a mediator”, a fost publicată în Journal of American College Health, cu referința bibliografică 2025; 74 (6): 1569.
