Dacă ne facem planuri pe termen lung, unul dintre reperele importante ale vieții, pensionarea, se va muta considerabil în calendar. Până în anul 2060, vârsta standard de pensionare în România va ajunge la 67 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Această modificare, care prelungește durata vieții active, este conturată într-un raport al OECD, „Pensions at a Glance 2025”. Practic, ne vom obișnui cu ideea că vom munci mai mult, iar companiile vor avea în echipe mai mulți angajați seniori.
Schimbarea nu se va produce brusc, ci treptat. Pentru bărbați, saltul este de la 65 de ani, pragul actual, la 67 de ani. Ajustarea cea mai mare o resimt însă femeile. Pentru ele, vârsta de pensionare va crește de la nivelul actual de 62 de ani și 2 luni la 67 de ani. Vorbim despre o majorare cu 4,8 ani, una dintre cele mai ample din Europa. Noua lege a pensiilor a stabilit deja un calendar: femeile vor atinge pragul de 65 de ani până în 2035, iar modificările se vor aplica începând din iulie 2026.
Această aliniere la 67 de ani ne plasează în rând cu tendințele din Uniunea Europeană. Până în 2060, vârsta medie de pensionare în statele membre va crește la 66,7 ani pentru bărbați și la 66,4 ani pentru femei. Astfel, România se va situa peste media europeană în cazul femeilor și se va alinia la ea în cazul bărbaților.
La baza deciziei stă un argument economic solid: sustenabilitatea sistemului public de pensii. Presiunea financiară este deja o realitate. Conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice, în luna mai 2026, România avea 4.679.826 de pensionari, iar pensia medie lunară era de 2.784 de lei. Raportul OECD arată că raportul de dependență, adică numărul de pensionari susținuți de populația activă, se deteriorează. Dacă în 2025 vor fi 33 de persoane de peste 65 de ani la 100 de persoane active, în 2050 se va ajunge la 52 la 100, conform Financiarul.
Creșterea vârstei de pensionare este o soluție adoptată la scară largă pentru a menține echilibrul. Potrivit analizei OECD, „majorarea vârstei de pensionare rămâne o strategie frecventă pentru îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemelor de pensii, fără reducerea nivelului pensiilor”. Organizația menționează și alte căi, mai costisitoare din punct de vedere politic. „Alternativ, sustenabilitatea financiară poate fi urmărită prin majorarea contribuțiilor plătite sau reducerea nivelului prestațiilor.”
Pe piața muncii, efectul direct este prelungirea carierei. Această presiune se simte deja în sectoare unde România se confruntă cu un deficit de personal. Un alt raport OECD din 2024, bazat pe date din perioada 2021-2023, plasa deja România printre țările cu penurie de cadre didactice. Pentru cei care se gândesc la o retragere mai devreme, pensionarea anticipată rămâne o opțiune, dar doar de la 60 de ani și cu condiția unui stagiu complet de cotizare de 40 de ani, pentru a nu suferi penalizări.
