Căutarea unui obiect pentru casă, compararea variantelor și plasarea comenzii pot exista și fără un colet la capăt. În Coreea de Sud, platformele numite „site-uri de dopamină” reproduc aproape întregul ritual al cumpărăturilor online, însă utilizatorii nu plătesc și nu primesc produse.
Oana Ioniță, manager de social media pentru Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin și DAPremium, descrie aceste platforme într-o opinie publicată de ZF.ro. Interpretarea ei pornește de la o distincție familiară celor care comandă pentru ei sau pentru casă: o parte din satisfacție poate veni din căutare, alegere, comparație și anticipare, înainte ca obiectul să ajungă la cumpărător.
Potrivit descrierii autoarei, experiența permite următoarele acțiuni:
- Căutarea obiectelor dorite.
- Citirea recenziilor.
- Compararea produselor.
- Adăugarea lor în coș.
- Introducerea unei adrese.
- Plasarea comenzii.
Dorința unei noi achiziții poate apărea când obiectele existente încă sunt utile
Autoarea pune alături această experiență și lucrurile adunate acasă: obiecte folosite rar, haine care nu mai sunt purtate, produse cumpărate pentru o posibilă nevoie viitoare. Alte comenzi pornesc dintr-un moment de entuziasm și sunt uitate după câteva săptămâni.
Exemplele ei merg de la telefonul care funcționează bine, dar are deja un succesor, la garderoba suficientă peste care vine o colecție de sezon. În baie, produsele existente concurează cu o nouă rutină de îngrijire a pielii promovată pe TikTok. Pentru casă, o tendință de design poate face amenajarea de până atunci să pară mai puțin mulțumitoare.
Oana Ioniță include aici și listele de produse de machiaj, de îngrijire a părului și de accesorii pe care recomandările online le pot face să pară necesare. În opinia sa, accesul la tot mai multe obiecte multiplică și ocaziile de a simți că lipsește ceva.
Oferta ajunge pe telefon înainte de vizita într-un magazin
Autoarea compară intrarea într-un magazin pentru a descoperi oferta cu întâlnirea ei pe telefon, prin story-uri, buletine informative trimise prin e-mail, recomandări ale unor oameni obișnuiți și clipuri de unboxing, în care sunt desfăcute colete.
În interpretarea sa, cumpărarea poate însemna recompensa unui mic cadou după o săptămână grea sau speranța că un obiect va face viața mai plăcută, mai organizată ori mai interesantă. Așteptarea livrării face parte din această experiență.
Oana Ioniță leagă cumpărăturile fictive de retail therapy, cumpărăturile folosite pentru a obține o stare mai bună, de haul culture, prezentarea achizițiilor făcute, și de unboxing. Elementul comun pe care îl identifică este importanța experienței de a cumpăra, care poate ajunge să o depășească pe cea a obiectului ales.
