Multe femei au legat mult timp un gol de memorie de îmbătrânire sau de o boală serioasă. Episoadele de tipul „am intrat în cameră și am uitat de ce” au însă adesea explicații mai simple: stres, oboseală, lipsă de somn sau multitasking, nu neapărat un proces degenerativ.
Ideea esențială este că nu orice lapsus trebuie privit ca un motiv de panică. Dacă o persoană trece rapid de la un task la altul, răspunde la un mesaj în timp ce caută ceva prin casă sau lucrează obosită, problema poate să nu fie pierderea informației, ci faptul că aceasta nu a fost fixată bine de la început.
Creierul are nevoie de somn pentru a consolida informațiile în mod optim, iar un adult are nevoie de cel puțin șapte ore de somn pe noapte. Specialiștii citați într-un material din The Washington Post leagă multe dintre aceste „uitări” de factori reversibili, cum sunt atenția divizată și epuizarea. Cercetările de la Stanford indică o legătură între întreruperile atenției și performanțe mai slabe ale memoriei. Mintea nu cedează neapărat, dar poate fi suprasolicitată.
Potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire din Statele Unite, uitarea ocazională face parte normal din procesul de îmbătrânire. Asta nu înseamnă că orice vârstă aduce automat probleme serioase de memorie, ci că mici scăpări pot apărea fără să anunțe o boală.
Diferența importantă apare atunci când dificultățile de memorie devin frecvente și încep să afecteze activitățile zilnice. Potrivit Lyla, o evaluare medicală este recomandată în această situație, pentru că în spate pot exista și cauze tratabile, precum depresia, anumite medicamente sau tulburările de somn.
Un lapsus ocazional intră în zona considerată normală. Un tipar repetat, care încurcă programul, munca sau lucrurile simple din casă, merită verificat la medic. Motivul nu este presupunerea celui mai grav scenariu, ci faptul că unele cauze pot fi corectate.
Dacă apar perioade cu mai multe uitări, merită urmărite mai întâi lucrurile cele mai obișnuite: cât dormiți, cât de fragmentată este atenția și cât stres se adună de la o zi la alta. Acestea sunt prezentate ca explicații comune și reversibile.
Pentru susținerea sănătății creierului, recomandările rămân practice: mișcare regulată, menținerea legăturilor sociale, controlarea problemelor de sănătate și activități care solicită mintea. În această categorie intră jocurile de cuvinte, cărțile și puzzle-urile.
