Jet lag-ul intestinal poate provoca balonare, constipație și oboseală după zborurile lungi

Jet lag-ul intestinal poate provoca balonare, constipație și oboseală după zborurile lungi

Primele zile după un zbor lung pot veni cu balonare, constipație, oboseală și senzația că organismul nu s-a așezat încă în noul ritm. Explicația este legată de așa-numitul jet lag intestinal. Intestinul rămâne temporar pe ora de acasă, iar după sosire apare o desincronizare între ceasul biologic al corpului și ritmurile microbiotei intestinale.

Dezechilibrul poate duce la tulburări de somn, energie scăzută, senzație de greutate, modificări ale poftei de mâncare și digestie lentă. Fenomenul apare mai ales după zboruri pe distanțe lungi, cu traversarea mai multor fusuri orare. O călătorie scurtă în Europa este puțin probabil să producă perturbări atât de mari.

Conceptul este mai nou decât jet lag-ul clasic, asociat somnului. O cercetare publicată în revista Nutrients a analizat sportivi care călătoresc pentru competiții, dar concluziile sunt valabile și pentru alte persoane care zboară pe distanțe lungi. Potrivit Lyla, mecanisme similare îi pot afecta și pe cei care lucrează în ture, mănâncă la ore neregulate sau își dereglează frecvent ritmul circadian.

Karol Biliński, co-autor al articolului din Nutrients, explică fenomenul astfel: „Jet lag-ul intestinal este un concept relativ nou care descrie o stare de desincronizare între ciclul biologic uman și ritmurile bacteriilor intestinale. O călătorie scurtă în Europa este puțin probabil să provoace perturbări atât de mari, dar problema devine semnificativă în timpul zborurilor pe distanțe lungi care implică traversarea mai multor fusuri orare. În aceste condiții, oboseala și schimbările alimentare pot compromite integritatea barierei intestinale și pot reduce producția de acizi grași benefici cu lanț scurt.”

Schimbarea bruscă a orelor de masă afectează secreția de enzime digestive, producția de bilă și motilitatea gastrointestinală. Laura Rafner, co-autor al articolului, spune că acest dezechilibru poate favoriza temporar tulpini bacteriene mai puțin benefice. Efectul poate fi încetinirea tranzitului intestinal, cu apariția constipației și a disconfortului.

Kacper Wiśniewski, co-autor al articolului, leagă direct digestia de starea generală din primele zile după aterizare. „Sistemul nostru digestiv este extrem de sensibil la aceste schimbări, deoarece întreaga axă intestin-creier funcționează conform unui ritm circadian strict reglat. Atunci când semnalele biologice devin nealiniate, comunicarea dintre intestine, sistemul imunitar și creier este temporar perturbată. Această dereglare temporară este responsabilă pentru neplăcerile digestive, calitatea mai slabă a somnului și nivelurile reduse de energie la multe persoane în primele zile după sosire.”

Pregătirea pentru un zbor lung începe înainte de plecare. Primul pas este mutarea treptată a programului spre fusul orar al destinației, ideal cu câteva zile înainte. Recomandarea vizează ajustarea somnului și a expunerii la lumină. Paweł Witko, co-autor al articolului din Nutrients, spune: „Cheia este să-ți ajustezi treptat ceasul biologic la fusul orar al destinației. Acest proces ar trebui să înceapă, în mod ideal, cu câteva zile înainte de plecare, printr-un management adecvat al expunerii la lumină și al programului de somn.”

Un alt punct ține de mese. Crono-nutriția înseamnă adoptarea programului de masă al destinației înainte de sosire și evitarea strictă a meselor din timpul nopții biologice, adică orele de noapte din locul de plecare. Contează ora la care mâncați, nu doar cantitatea.

Paweł Witko recomandă și o bună hidratare. El amintește și o suplimentare individualizată cu probiotice și prebiotice înainte de călătorie. Tipurile și dozele nu sunt detaliate. Melatonina este menționată ca posibil ajutor, dar eficiența ei depinde mult de momentul administrării, fără să fie precizată o schemă exactă.

Dagmara Beata Gaweł-Dąbrowska, șefa echipei de cercetare și profesor la Universitatea de Medicină din Wrocław, arată că efectele nu îi privesc doar pe cei care zboară peste oceane. Munca în ture și mesele haotice pot afecta microbiomul. Baza rămâne un program regulat de somn, mese și expunere la lumina zilei. Dacă luați în calcul probiotice, prebiotice sau melatonină, recomandările sunt adesea individualizate, iar sfatul unui specialist înainte de plecare este indicat.