Momentul de lectură de seară cu un copil poate aduce liniște, dar formatul ales schimbă felul în care este urmărită povestea. Pe tabletă, interactivitatea poate muta atenția de la text spre butoane, animații și sunete, ceea ce influențează înțelegerea lecturii.
Cercetările citate de Ying Xu, profesor asistent la Harvard Graduate School of Education, arată că ebookurile îi pot ține pe copii ocupați, fără să îi mențină neapărat conectați la mesaj. Dacă cei mici petrec mai mult timp apăsând pe ecran decât urmărind firul narativ, lectura nu îi mai sprijină în dezvoltarea atenției. „Ebookurile sunt mult mai încărcate decât cărțile tipărite. Dacă un copil ține în mână o carte, singurul lucru pe care îl poate face este să citească textul și să înțeleagă povestea. Ebookurile deschid multe oportunități, dar sunt și o sursă de distragere a atenției”, a explicat Ying Xu.
Atunci când pot alege să asculte cartea în loc să o citească pe ebook reader, cei mai mulți copii merg spre varianta audio. Alții preferă să interacționeze cu elementele de pe ecran, însă rămâne discutabil în ce măsură aceste opțiuni îi ajută să înțeleagă textul și să își formeze abilitatea de a citi. În acest caz, este scurtat tocmai pasul esențial, efortul de a urmări și imagina povestea.
Ioana Alexandra Șomîtcă, specialist în educație și fondatoarea Empowered Romania, recomandă la început cartea fizică, pentru a evita suprapunerea de stimuli digitali peste firul narativ. „Cărțile electronice nu sunt, în sine, nici bune, nici rele. Impactul lor depinde de vârsta copilului, de modul în care sunt utilizate și de calitatea interacțiunii pe care o creează. Pentru copiii foarte mici, cartea tipărită rămâne, în general, varianta cea mai potrivită, deoarece implică o experiență senzorială completă și favorizează atenția susținută, explorarea și relația directă cu adultul”, a declarat Ioana Alexandra Șomîtcă pentru Lyla.
Problema nu este ecranul, ci clipa în care partea digitală devine mai atractivă decât povestea. Funcții precum fonturile mai mari, citirea asistată sau evidențierea cuvintelor pot reprezenta un sprijin important pentru copiii cu dificultăți de citire. În schimb, animațiile și jocurile pot întrerupe concentrarea exact când copilul are nevoie de răbdare. „Lectura presupune un ritm lent, răbdare și capacitatea de a rămâne concentrat asupra unei singure activități. Dacă experiența este întreruptă constant de stimuli suplimentari, copilul poate avea dificultăți în a-și menține atenția asupra firului narativ și în a construi reprezentări mentale ale poveștii”, a adăugat Ioana Alexandra Șomîtcă.
Pentru un copil mic, tocmai lipsa intervențiilor vizuale și sonore de pe pagina tipărită poate fi un avantaj. Ebookurile nu sunt excluse, mai ales când sunt folosite complementar cu volumele tipărite și cu implicarea părinților în procesul de învățare. Diferența este dată de modul în care este folosită tehnologia și de cât de prezent rămâne adultul în timpul lecturii.
Relația construită în jurul cărții rămâne esențială. Când părintele citește împreună cu copilul, pune întrebări, discută despre personaje și îl încurajează să își imagineze continuarea, lectura poate susține limbajul, atașamentul, empatia și gândirea critică. Tableta poate cel mult să completeze această prezență.
Lectura are efecte care depășesc rutina din camera copilului. Conform unui studiu realizat de Universitatea din Sussex, doar șase minute de lectură pot reduce nivelul de stres cu până la 68%. Studii ale Rush University Medical Center au asociat cititul constant cu un declin mai lent al memoriei la vârsta a treia, iar cercetătorii de la Universitatea Yale au constatat că persoanele care citesc regulat au, în medie, o speranță de viață mai mare.
Textul semnalează și îngrijorări legate de folosirea excesivă a rezumatelor generate automat de inteligența artificială. Această practică riscă să reducă, pe termen lung, exercițiul gândirii critice și al înțelegerii profunde a textului.
