Când vine vorba despre fertilitate, discuția se poartă de obicei în jurul somnului, alimentației, alcoolului sau fumatului. Un studiu recent realizat în Spania atrage însă atenția asupra unui alt element care poate conta mult: locul în care trăiești. Cercetarea a identificat diferențe regionale importante în calitatea spermei, chiar dacă stilul de viață al participanților a fost foarte asemănător.
Între iunie 2024 și decembrie 2025, studiul prospectiv multicentric a inclus 386 de bărbați care au făcut evaluări de fertilitate în șapte centre de reproducere asistată din Spania. Cea mai bună calitate generală a spermei a fost observată în nordul țării, unde numărul mediu total de spermatozoizi mobili a fost de 94,35 milioane. În Spania centrală, media a fost de 50,11 milioane. Tot în nord s-au înregistrat și cea mai mare concentrație medie de spermatozoizi, de 80,96 milioane/ml, precum și o motilitate mai bună, de 44,79%.
Concluzia care le-a atras cel mai mult atenția cercetătorilor a apărut după ajustarea datelor pentru toți factorii de stil de viață și sociodemografici măsurați. Potrivit informațiilor prezentate de Lyla, numai localizarea geografică și durata abstinenței au rămas asociate independent cu parametrii spermei. Asta arată că diferențele dintre regiuni nu au dispărut atunci când au fost comparate obiceiurile de viață ale participanților.
Profesorul Rocío Núñez-Calonge, autorul principal, a explicat la a 42-a reuniune anuală a ESHRE de ce rezultatul a fost atât de important pentru echipă. „Ceea ce a fost cel mai remarcabil pentru noi a fost că parametrii superiori ai calității spermei au fost găsiți în mod constant în nordul Spaniei. În același timp, am fost surprinși să descoperim că obiceiurile stilului de viață erau foarte similare în toate zonele geografice studiate.”
Diferențele se văd clar și la motilitate. Motilitatea redusă a spermatozoizilor a fost observată la 23,9% dintre bărbații din nord, comparativ cu 55,4% în sudul Spaniei și 53,4% în Spania centrală. Cu alte cuvinte, în sud și în centru, proporția a fost de peste două ori mai mare decât în nord.
Autorii nu spun că au demonstrat definitiv cauza acestor variații, dar indică o direcție clară pentru cercetările viitoare. Ipoteza lor este legată de expunerea diferită la mediu, în special la poluare și la alți contaminanți. Profesorul Rocío Núñez-Calonge a formulat această idee astfel: „Dacă, pe baza rezultatelor acestui studiu, excludem obiceiurile stilului de viață masculin ca explicație pentru diferențele geografice observate în calitatea spermei, pare probabil ca aceste variații să fie în schimb legate de diferențe în expunerea la mediu, cum ar fi nivelurile de poluare sau alți contaminanți de mediu prezenți în acele zone.”
Studiul menționează printre factorii suspectați poluarea, substanțele chimice industriale și compușii derivați din plastic. Nu sunt oferite detalii despre zone precise sau măsurători concrete pentru fiecare poluant, astfel că datele confirmă deocamdată o asociere puternică, nu o cauză dovedită. Același autor a avertizat și că poluarea aerului, frecventă în multe zone urbane, merită analizată suplimentar pentru posibile efecte asupra fertilității masculine.
Cercetătorii subliniază că un stil de viață sănătos rămâne important pentru calitatea spermei, dar imaginea completă include și factori pe care indivizii nu îi pot controla singuri. Profesorul Karen Sermon, fost președinte imediat al ESHRE, a spus: „Deși este bine stabilit că un stil de viață sănătos are un efect pozitiv asupra calității spermei, efectul factorilor de mediu care sunt dincolo de controlul individului sunt clare și trebuie abordate la nivel societal și politic. Există o responsabilitate clară pentru organismele de reglementare naționale și UE în această chestiune.”
Autorii cer studii mai ample și mai bine structurate, care să lămurească legătura dintre expunerea la mediu și calitatea spermei. În același timp, ei susțin că politicile de sănătate publică orientate spre reducerea expunerii la poluanți, substanțe chimice industriale și compuși derivați din plastic ar trebui să devină o prioritate pentru sănătatea reproductivă a generațiilor viitoare. Studiul a fost prezentat la cea de-a 42-a reuniune anuală a Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie și publicat în Human Reproduction, în 2026.
