O familie poate plăti în plus pentru numele de pe ambalaj, chiar dacă alternativa mai ieftină oferă o calitate comparabilă. Mărcile magazinelor sunt considerate opțiuni bune în raport cu cele consacrate de 68% dintre persoanele participante la un sondaj, potrivit raportului NielsenIQ din august 2026. Alegerea de la raft depinde însă și de încrederea pe care o inspiră produsul, nu doar de ceea ce poate face.
Andrei Tarnovski, specialist în strategie de marketing, despre preferința cumpărătorilor pentru numele cunoscute.
Reputația fabricantului, felul în care arată ambalajul și suma cerută funcționează ca scurtături în luarea deciziei, arată specialistul. Cumpărătorul se poate orienta astfel printre numeroase opțiuni fără să le cerceteze pe fiecare.
Prețul influențează așteptările înainte de folosirea produsului
Un tricou inscripționat cu o marcă celebră poate avea un preț de câteva ori mai mare decât altul de calitate apropiată. Același tip de diferență apare la parfumuri, cosmetice și articole pentru curățenie, fără ca suma suplimentară să asigure întotdeauna rezultate mai bune.
„Un preț mai mare creează o așteptare: «Dacă e așa de scump, înseamnă că merită; și dacă e pe raft la așa preț – sigur îl mai cumpără și alții ca mine»”, spune Tarnovski despre felul în care cumpărătorii interpretează prețul afișat.
Un studiu apărut în Journal of Consumer Behaviour a urmărit efectul numelui asupra alegerii: după dezvăluirea mărcii, participanții preferau mai mult produsul cunoscut, inclusiv atunci când acesta era scump.
Influența așteptărilor poate continua după achiziție. Tarnovski explică faptul că, pentru o persoană, geanta servește la transportarea lucrurilor, în timp ce pentru alta exprimă și identitatea personală. Funcția poate fi aceeași, dar valoarea atribuită obiectului diferă. Această diferență nu înseamnă, în sine, că al doilea cumpărător a fost manipulat.
La cosmetice, detergenți ori electronice, unele însușiri se observă numai după folosirea produsului o perioadă. Fără cunoștințele necesare comparației, raportul dintre calitate și preț devine mai dificil de judecat.
„Când nu putem evalua direct calitatea, ajungem să evaluăm semnalele care pretind că o reprezintă. Prețul, reputația și ambalajul devin substituenți ai dovezilor. Iar după cumpărare poate interveni și tendința de a ne justifica propria alegere: dacă am plătit mult, suntem tentați să credem că produsul chiar este mai bun”, explică el.
Ambalajul poate sugera o calitate pe care formula nu o confirmă
„Un recipient greu, un design deosebit sau materiale care par mai sofisticate pot crea impresia unui produs superior, chiar dacă formula din interior este comparabilă cu cea a unei alternative mai ieftine”, arată specialistul despre impresia formată înainte de testarea unui produs.
Asocierea cu o celebritate poate susține, la rândul ei, percepția care justifică un preț ridicat. „Popularitatea unui influencer nu reprezintă o dovadă a calității produsului, dar mecanismul psihologic funcționează oricum”, precizează Tarnovski.
În modă, parfumerie și cosmetică, o parte din suma suplimentară poate remunera imaginea ori exclusivitatea. Pentru articolele destinate copiilor, cele pentru sănătate și electronice, reputația mărcii poate răspunde unei alte nevoi: siguranța resimțită de cumpărător că a ales bine, explică specialistul.
La lux, numele fabricantului poate deveni chiar motivul central al cumpărării. „Dar oamenii nu plătesc neapărat pentru material. Plătesc pentru identitate, statut, apartenență sau exclusivitate. Brandul este, practic, cea mai importantă parte din produsul cumpărat”, adaugă acesta.
Testele au găsit diferențe mici de calitate între mărci
Într-o cercetare bazată pe testarea comparativă a bunurilor de folosință îndelungată din Statele Unite ale Americii, produsele mărcilor consacrate aveau prețuri considerabil mai ridicate. În ansamblu, avantajul lor de calitate față de mărcile magazinelor era însă mic sau lipsea.
Pentru alimente, organizația germană Stiftung Warentest a analizat în 2023 rezultatele testelor din anii precedenți, care acopereau aproximativ 1.400 de produse. Media obținută de mărcile magazinelor a fost 2,7, comparativ cu 2,8 pentru numele consacrate. Scara folosită acorda rezultatul mai bun notei mai mici.
Analiza a fost prezentată în investigația din octombrie 2025 a emisiunii Marktcheck, de la televiziunea publică germană. Comparația de preț din investigație punea alături un coș de 54,97 de euro, alcătuit din produse de marcă, și unul de 27,34 de euro, cu articole comparabile comercializate sub numele supermarketurilor.
Un alt experiment prezentat în emisiune a urmărit o familie de cinci persoane. Trecerea de la mărcile consacrate la cele ale magazinelor i-a adus economii de 482,80 de euro pe durata a patru săptămâni.
Comparația începe cu nevoile, înaintea ofertelor
Pentru cumpărăturile obișnuite, Tarnovski recomandă câțiva pași:
Stabilirea însușirilor necesare înainte de căutarea produsului, pentru a nu ajunge la alegerea unor caracteristici care nu erau dorite inițial.
Compararea proprietăților concrete ale alternativelor, fără excluderea mărcilor mai puțin cunoscute. Cantitatea, ingredientele și calitatea contează în evaluarea economiei.
Amânarea cumpărăturilor neesențiale, astfel încât oferta cu termen limitat să nu dicteze decizia.
„Un produs de două ori mai scump nu este automat de două ori mai performant. Uneori diferența de performanță este marginală, dar dificil de identificat fără o comparație obiectivă”, subliniază specialistul despre legătura dintre suma plătită și performanță.
Nici eticheta de reducere nu înlocuiește comparația cu alte produse. „O reducere de 50% la un produs supraevaluat poate fi mai puțin avantajoasă decât prețul obișnuit al unui concurent”, avertizează Tarnovski.
Alegerea constantă a variantei cu preț minim nu asigură, nici ea, o economie. „Timpul petrecut căutând, riscul unei alegeri greșite și experiența de utilizare au și ele un cost. (…) Scopul nu este să cumpărăm cât mai ieftin. Este să știm pentru ce plătim și să decidem conștient dacă merită”, explică acesta.
Alternativele ieftine atrag și cumpărători cu venituri mari
În Statele Unite, orientarea spre produse mai accesibile îi include și pe consumatorii cu venituri ridicate. Datele NielsenIQ prezentate în iulie 2026 indicau o creștere a vânzărilor de 11,6% pentru comercianții axați pe prețuri mici, în primele cinci luni din 2026 față de intervalul corespunzător din 2025. Comercianții tradiționali înregistraseră un avans de 2,3%.
Marile magazine își extindeau și oferta proprie. În iulie 2026, Walmart își dezvolta gama alimentară bettergoods, iar Target pregătea adăugarea a sute de articole sub mărcile sale.
