Dacă un copil are așa-numiții „dinți cretoși”, cauza nu ține de obiceiuri proaste. Un studiu australian recent arată că hipomineralizarea molarilor incisivi, numită și MIH, nu are o legătură semnificativă cu inflamația sistemică din copilăria timpurie.
Asta schimbă direct felul în care poate fi privită problema în familie. Ideea că această afecțiune apare din greșeli de îngrijire nu este susținută aici. MIH este o afecțiune de dezvoltare, iar dinții afectați sunt formați astfel de la început, asemănător unei alunițe, nu ca o carie care apare prin erodarea produsă de bacterii.
Afecțiunea nu este rară. Aproximativ 1 din 7 copii australieni dezvoltă MIH. În aceste cazuri, smalțul se formează cu prea puține minerale și rămâne mai moale și mai slab. Semnele apar de obicei la primii molari permanenți și la dinții din față, între cinci și șapte ani. Pentru părinți, asta înseamnă că sensibilitatea sau aspectul neobișnuit al unor dinți noi nu trebuie puse automat pe seama unei îngrijiri greșite, ci observate atent și discutate cu medicul dentist.
Impactul în viața de zi cu zi este mare. Copiii cu MIH ajung să aibă aproape de cinci ori mai multe tratamente dentare până la vârsta de 18 ani decât cei fără această afecțiune. În plus, injecțiile anestezice pentru lucrările dentare tind să fie mai puțin eficiente pe acești dinți. De aici și vizite la stomatolog mai dificile, dar și nevoia de susținere emoțională, nu doar de tratament.
Cercetarea, prezentată de Lyla, a fost publicată în „Journal of Dental Research” și a urmărit aproape 500 de copii din „Barwon Infant Study”. Au fost măsurați doi markeri de inflamație în cinci momente importante ale dezvoltării dinților: la 28 de săptămâni de sarcină, la naștere, la 6 luni, la 12 luni și la patru ani. Rezultatul a arătat că nu există o legătură semnificativă între inflamația timpurie și riscul de a dezvolta MIH.
Acasă, primul lucru util este schimbarea perspectivei. Dacă apar molari permanenți sau dinți din față cu smalț care pare mai fragil, mai moale sau diferit, problema trebuie privită ca una de dezvoltare, nu ca o vină. Copilul nu este de vină, iar eticheta de „dinți slabi pentru că nu s-a îngrijit” nu își are locul.
Semnele merită luate în serios cât mai devreme. MIH poate aduce durere, sensibilitate și multe intervenții dentare de-a lungul copilăriei. Pentru că afectează tocmai primii molari permanenți și dinții din față între cinci și șapte ani, schimbările de smalț din această perioadă trebuie urmărite atent și discutate cât mai repede la control.
