Un nou studiu realizat pe 125 de persoane cu vârste între 71 și 101 ani arată că diferența importantă nu a venit dintr-o condiție fizică mai bună, ci din felul în care participanții gândeau și se raportau la viață. Concluzia schimbă perspectiva obișnuită asupra longevității, unde alimentația și mișcarea sunt puse de obicei pe primul loc.
Cercetătorii au testat și intervievat oameni din Sardinia, Italia, una dintre „Zonele Albastre” recunoscute, dar și dintr-o localitate apropiată. Studiul a fost publicat recent în International Journal of Applied Positive Psychology și a analizat legătura dintre personalitate, capacitatea de adaptare și percepția asupra vieții la vârste înaintate.
Rezultatele au scos în evidență două trăsături. Deschiderea către experiențe noi, descrisă ca o combinație de curiozitate, dorință de a învăța și acceptare a schimbărilor, a fost clar prezentă la persoanele longevive. În același timp, conștiinciozitatea a fost asociată cu un avantaj concret: cei care aveau un nivel ridicat al acestei trăsături s-au declarat mai mulțumiți de viață și mai capabili să se adapteze dificultăților.
Potrivit Lyla, persoanele cu un nivel ridicat de deschidere petreceau mai mult timp făcând activități plăcute și aveau o stare psihică mai bună. Datele indică faptul că a rămâne conectat la lucruri noi contează, nu doar existența unei rutine disciplinate. La polul opus, participanții care au înregistrat un nivel ridicat de neuroticism au raportat o calitate mai scăzută a vieții și mai multe emoții negative.
Autorii articolului din International Journal of Applied Positive Psychology au rezumat concluzia astfel: „Aceste descoperiri sugerează că combinația dintre trăsăturile de personalitate adaptative și resursele de adaptare promovează un stil de viață mai activ, oferind perspective asupra mecanismelor îmbătrânirii reușite.”
Studiul completează discuțiile despre longevitate prin accentul pus pe componenta psihologică. Ideea centrală este că nu este suficient să mâncați bine și să faceți mișcare. Datele arată că flexibilitatea mentală și atitudinea psihologică par să conteze în încetinirea îmbătrânirii, nu doar moștenirea genetică sau regulile alimentare.
Direcția indicată de aceste rezultate este clară: experiențele noi, curiozitatea păstrată vie și evitarea închiderii în rutine care nu mai aduc nimic plăcut pot conta. În același timp, conștiinciozitatea rămâne importantă, pentru că oferă acea structură interioară care ajută la adaptare atunci când viața schimbă programul. Participanții cu scoruri ridicate la această trăsătură s-au declarat mai mulțumiți de viață și mai rezistenți în fața dificultăților.
