Adolescenții care petrec mai mult de șase ore pe zi pe rețelele sociale au de două ori mai multă anxietate și de trei ori mai mult risc de ideație suicidară față de cei care stau sub o oră pe zi. Concluzia vine dintr-o cercetare publicată în revista „Pediatrics Open Science”, coordonată de cercetători de la UTHealth Houston.
În studiu au fost incluși 1.066 de tineri. Datele au fost colectate prin sondaje anuale desfășurate între 2018 și 2025, iar vârsta medie a participanților la începutul urmăririi a fost de 12 ani. Cercetarea urmărește legătura dintre timpul petrecut pe social media și starea psihică a adolescenților, iar pragul care iese în evidență este cel de peste șase ore pe zi, comparat cu mai puțin de o oră.
Peste 17% dintre tinerii incluși au declarat că folosesc rețelele sociale șase ore sau mai mult pe zi. Procentul indică faptul că acest comportament nu este izolat. Un detaliu important din rezultate este diferența dintre fete și băieți: fetele au raportat niveluri mai ridicate de folosire a rețelelor sociale, iar asocierea dintre anxietate și social media apare mai pronunțată în cazul lor.
Jeff Temple, profesor și decan asociat pentru cercetare clinică la UTHealth Houston School of Behavioral Health Sciences, a explicat una dintre posibilele cauze ale acestei relații: „Oamenii postează de obicei doar lucrurile bune pe social media, așa că ei văd doar această viață fericită în care totul este perfect și astfel ne comparăm cu alții.” El a adăugat și o altă posibilă explicație: „Ar putea fi și faptul că, deoarece petrec atât de mult timp pe rețelele sociale, nu mai petrec timp în lumea reală, obținând lucrurile pro-sociale tipice care ne fac fericiți și mai puțin anxioși.”
Potrivit Bravonet, cercetarea se adaugă altor studii care urmăresc legătura dintre timpul petrecut pe ecran, în special pe platforme precum TikTok și Instagram, și creșterea anxietății și depresiei în rândul generației Z. Studiul pune presiune atât pe platforme, cât și pe părinți să caute soluții.
Jeff Temple a atras atenția că simpla învinuire a telefoanelor nu este suficientă fără dovezi clare. El a spus că „fără studii, este doar o opinie”. În același context, a precizat că abia după ce problema este înțeleasă și recunoscută se poate răspunde la întrebări esențiale, fie pentru a-i determina pe oameni să folosească mai puțin rețelele sociale, fie pentru a face social media „mai puțin susceptibilă să contribuie la o sănătate mintală precară”.
Pentru familiile în care un adolescent depășește frecvent pragul de șase ore pe zi pe rețelele sociale, acesta este semnalul cel mai puternic desprins din cercetare. Comparația relevantă este cu grupul care petrece sub o oră pe zi, nu cu adolescenții care stau două sau trei ore online. În plus, distribuția riscurilor indică un semnal mai accentuat în cazul fetelor, fără ca băieții să fie excluși din această discuție.
Studiul nu stabilește un număr de ore care să poată fi considerat sigur și nici nu propune măsuri concrete pentru părinți. În schimb, indică precis ce merită urmărit: timpul zilnic petrecut pe rețelele sociale și felul în care se schimbă starea adolescentului când activitatea online ajunge să ocupe o mare parte din zi.
