Perioadele lungi petrecute pe scaun, fără întrerupere, pot conta mai mult decât pare la prima vedere. Un studiu arată că statul jos timp de 30 de minute sau mai mult, fără pauză, este asociat cu un risc mai mare de deces cauzat de cancer. În schimb, persoanele care se ridică regulat, chiar și doar pentru a sta puțin în picioare sau pentru a face câțiva pași, au avut un risc mai mic de deces din această cauză.
Un aspect important este că doi oameni pot petrece același număr total de ore stând jos într-o zi, însă cel care își întrerupe mai des perioadele de sedentarism ar putea avea un avantaj. Totuși, cercetarea nu arată că statul pe scaun provoacă direct cancer. Ea indică o asociere, nu o relație de cauzalitate dovedită, iar această diferență este esențială.
În plan practic, mesajul este simplu: nu este nevoie să aștepți o sesiune lungă de sport pentru a compensa o zi întreagă petrecută la birou. Recomandarea principală este să te ridici și să te miști unul sau două minute la fiecare 20-30 de minute. Asta poate însemna un drum după o băutură, câțiva pași prin casă, stat în picioare în timpul unui apel telefonic sau o scurtă plimbare până la imprimantă.
Pentru cei care lucrează la birou, astfel de pauze pot fi legate de obiceiuri deja existente, cum ar fi finalizarea unui mail mai lung, un apel primit sau momentul în care îți umpli sticla cu apă. Dacă lucrezi de acasă, poți opri pentru un minut activitatea și poți face un tur scurt al camerei. Potrivit Lyla, unele relatări au scos în evidență o reducere de 20% a riscului de deces din cauza cancerului. Cercetătorii explică însă că este vorba despre o diferență relativă. În exemplul oferit de ei, aceasta ar însemna o scădere de la aproximativ cinci la patru decese la 100 de persoane.
Studiul nu trebuie privit ca o sperietură, ci mai degrabă ca un semnal util. El nu spune că o perioadă aglomerată, în care ai stat mult jos, produce ceva ireparabil. Ideea centrală este că un tipar repetat, cu intervale lungi și continue de ședere, merită întrerupt. Cercetătorii au încercat să țină cont și de posibilitatea ca unele persoane să fi stat mai mult jos pentru că se simțeau deja rău înainte de diagnostic, așa că au exclus primii doi ani de date din analiză.
Există și limite clare. Datele provin din UK Biobank, o resursă importantă pentru cercetare, dar participanții tind să fie mai sănătoși și mai înstăriți decât populația generală. Din acest motiv, rezultatele s-ar putea să nu se aplice la fel pentru toată lumea, inclusiv pentru persoanele tinere cu risc inițial mai mic de cancer, pentru persoanele cu dizabilități sau pentru cei care au locuri de muncă fizice active.
De asemenea, studiul nu arată ce tipuri de cancer sunt mai influențate și nu lămurește diferențele dintre femei și bărbați. Nici obiceiurile pe termen foarte lung nu pot fi surprinse perfect, deoarece măsurătorile activității au fost colectate pe o perioadă relativ scurtă. Concluzia utilă rămâne însă clară: ridică-te la fiecare 20-30 de minute și mișcă-te unul-două minute. Este o schimbare mică, accesibilă și ușor de aplicat în rutina de zi cu zi.
