Banca Asiatică de Dezvoltare a lansat un plan de investiții regional masiv, în valoare de aproape 65 de miliarde de euro. Proiectul gigantic vizează sistemele energetice, infrastructura digitală și conectivitatea transfrontalieră din zona Asiei și Pacificului, cu promisiuni de a schimba fundamental economia globală.
Rețele interconectate într-o lume fragmentată
Anunțul a fost făcut în cadrul celei de-a 59-a Reuniuni Anuale a băncii (desfășurată la Samarkand, în Uzbekistan), unde peste 4.000 de delegați din peste 100 de țări s-au adunat pentru a reevalua prioritățile economice. Discuțiile au avut loc într-o perioadă marcată de creștere lentă și costuri în urcare. Masato Kanda, președintele instituției financiare, a subliniat urgența unor răspunsuri coordonate. „Deciziile pe care le luăm la această nouă răscruce vor asigura viitorul pentru generația următoare”, a declarat oficialul.
Si a avertizat clar că vechile strategii nu mai sunt de actualitate. „În acest mediu fragmentat, răspunsurile tradiționale și izolate de dezvoltare vor eșua. Pentru a supraviețui și a prospera în această nouă eră, trebuie să construim sisteme profund conectate și reziliente.”
Miliarde pentru energie și conectivitate
Grosul finanțării, mai exact 46 de miliarde de euro, se îndreaptă către o rețea electrică pan-asiatică. Acest proiect colosal este menit să conecteze sistemele de energie regenerabilă peste granițe. Instituția estimează că demersul ar putea interconecta până la 20 de gigawați de energie regenerabilă și ar extinde rețelele de transport cu 22.000 de kilometri. Scopul final este asigurarea accesului la energie pentru aproximativ 200 de milioane de oameni până în 2035.
Cum scrie Financiarul, aici intervine o paralelă interesantă pentru piața locală. Când marile economii asiatice pompează capital masiv în rețele electrice, presiunea pe lanțurile globale de aprovizionare cu echipamente crește. Companiile din România care instalează parcuri fotovoltaice vor resimți, cel mai probabil, această dinamică direct în costurile de import pentru panouri solare și transformatoare.
Alte 18,2 miliarde de euro sunt direcționate către infrastructura digitală transfrontalieră. „Energia și accesul digital vor defini dezvoltarea regională”, a precizat Kanda. E drept că aceste investiții promit să reducă drastic costurile de conectivitate în zonele izolate.
Inflația asiatică și viitorul economic
Dincolo de cifrele uriașe, au fost aprobate și situațiile financiare, care includ o alocare a venitului net de 1,34 miliarde de euro pentru rezerve și finanțare concesională. Pentru anul 2025, banca a raportat un sprijin de aproape 40 de miliarde de euro destinat regiunii. Dar cum arată viitorul apropiat? Creșterea în Asia în curs de dezvoltare este prognozată la 4,7% în 2026, numai că inflația este proiectată să atingă 5,2%, reflectând prețurile mai mari la energie. V-ați gândit vreodată cum o inflație de peste 5% într-o regiune care produce jumătate din bunurile lumii ajunge să dicteze costurile de import pentru companiile europene?
Până la urmă, piețele funcționează ca niște vase comunicante.
Țara gazdă, Uzbekistan, își extinde masiv colaborarea cu instituția, portofoliul de proiecte apropiindu-se de 15 miliarde de euro. S-au semnat deja două acorduri specifice: un program de 92 de milioane de euro pentru modernizarea a 200 de școli și o inițiativă de 275 de milioane de euro pentru incluziunea financiară.
Coridoare de transport și inițiative verzi
Președintele uzbec Shavkat Mirziyoyev a confirmat semnarea unui program de cooperare de 11 miliarde de euro. „Am identificat planuri clare pentru a ne extinde și mai mult cooperarea strânsă cu Banca Asiatică de Dezvoltare în domenii cheie precum reducerea sărăciei, dezvoltarea capitalului uman și infrastructura modernă”, a explicat șeful statului.
Dar liderul de la Tașkent a punctat și contextul dificil. „În lumea turbulentă de astăzi, în care economia globală trece prin schimbări complexe și noile tehnologii avansează rapid, timpul însuși ne cere să introducem noi mecanisme și abordări eficiente împreună cu Banca”. Au existat și propuneri concrete pe partea de tehnologie. „Propunem dezvoltarea unui program dedicat sub egida Băncii Asiatice de Dezvoltare pentru a extinde inteligența artificială în țările în curs de dezvoltare”, a cerut Mirziyoyev.
Iar pe zona de transport, calea ferată China-Kârgâzstan-Uzbekistan a fost evidențiată ca un proiect capabil să reducă timpii de livrare la aproximativ 10 zile, cu o capacitate estimată de până la 15 milioane de tone de marfă pe an. Discuțiile au atins și politicile climatice, cu referire la programul „Yashil Makon”, care prevede plantarea a 200 de milioane de copaci anual și ar putea fi extins regional sub denumirea „Centura Verde a Asiei Centrale”.
