Perspectivele economice ale Europei s-au deteriorat brusc, iar Fondul Monetar Internațional trage un semnal de alarmă privind riscul unei noi recesiuni. Conflictul din Iran și închiderea Strâmtorii Ormuz au dus deja la o explozie a prețului petrolului cu aproximativ 70%, iar efectele se resimt pe tot continentul.
Prognoze sumbre pentru economie
Fondul Monetar Internațional avertizează fără ocolișuri că o criză prelungită în Orientul Mijlociu riscă să arunce continentul într-o nouă recesiune. Deși economia europeană pare încă rezilientă, expunerea la șocurile externe este din ce în ce mai mare. Previziunile oficiale au fost deja retrogradate, zona euro urmând să înregistreze un avans de puțin peste 1% în 2026. Înainte de război, proiecțiile indicau o creștere de aproximativ 1.4%.
V-ați gândit vreodată cât de repede se pot evapora aceste marje de creștere într-o economie interconectată?
Comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, a clarificat situația după reuniunea miniștrilor de finanțe. „Impactul economic global va depinde de modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, în special asupra aprovizionării cu energie și a infrastructurii”, a declarat oficialul european. Acesta a avertizat ferm că blocul comunitar nu își permite să „repete greșelile trecutului”, subliniind că măsurile de sprijin trebuie să fie temporare și bine direcționate.
Vulnerabilitățile pieței de energie
Iar problemele nu se opresc aici. Europa se confrunta cu prețuri ridicate la energie chiar și înainte de izbucnirea conflictului. Industria europeană a ajuns să plătească de două până la trei ori mai mult pentru energie comparativ cu rivalii din Statele Unite și China. Această diferență majoră de costuri erodează competitivitatea companiilor de pe continent.
Instituția financiară consideră, după cum notează Financiarul, că acest decalaj persistent reflectă o vulnerabilitate structurală, nu un simplu dezechilibru temporar. Tranziția către surse regenerabile, care reprezintă acum peste jumătate din producția de electricitate a blocului, ajută la atenuarea presiunilor, dar protecția este doar parțială. Inflația rămâne ridicată din cauza costurilor alimentate de scumpirea energiei și de întreruperile lanțurilor de aprovizionare (un fenomen de blocaj pe care mediul de afaceri l-a mai observat parțial în anii pandemici).
Și cum vine asta pentru buzunarele noastre? Când o fabrică din Germania plătește triplu pentru electricitate, costurile se transferă în prețul bunurilor importate în România. Iar scumpirea petrolului se vede direct la pompă în doar câteva zile.
Cifrele vorbesc de la sine.
Soluții și capcane politice
Într-un raport recent se solicită reforme structurale rapide. Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este considerat un mecanism esențial care susține progresul în adoptarea energiei eoliene și solare. Abandonarea lui ar pune în pericol progresele obținute.
Finalizarea pieței interne a energiei a devenit o urgență. Pachetul privind rețelele, propus de Comisie, reprezintă un „pas important” în această direcție, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut un acord politic până în vară. E drept că modernizarea infrastructurii va domina politicile blocului și va genera, cel mai probabil, dispute între statele membre.
Dar există și capcane. Propunerea privind Legea acceleratorului industrial (IAA) include măsuri utile, precum diversificarea lanțurilor de aprovizionare. Numai că normele de achiziții publice de tip „Fabricat în Europa” ar putea denatura piețele și slăbi avantajul regiunii. Protejarea industriilor strategice este legitimă, dar intervențiile statale trebuie limitate strict la cazurile unde piețele nu se pot ajusta singure. Relaxarea normelor de concurență sau reducerea angajamentelor climatice ar putea slăbi iremediabil poziția Europei pe termen lung.
