Premierul Ilie Bolojan, al 72-lea din istoria României, se confruntă cu o moțiune de cenzură. Dacă acest demers trece de votul parlamentarilor, el ar deveni al șaptelea prim-ministru de după Revoluție demis prin această procedură. Pentru antreprenori și investitori, o astfel de schimbare se traduce imediat în volatilitate pe piețe și blocaje administrative majore.
Stabilitate rară și recorduri de longevitate
Privind în urmă, perioadele de acalmie politică par greu de egalat astăzi. Cel mai longeviv guvern din istoria postdecembristă a fost cel condus de Nicolae Văcăroiu, care a rezistat fără întrerupere 1.484 de zile. I-au urmat îndeaproape Adrian Năstase, cu 1.464 de zile, și Călin Popescu Tăriceanu, cu 1.454 de zile obținute din două cabinete succesive. Niciunul dintre aceste trei guverne nu a căzut în urma unei moțiuni de cenzură.
Primele demiteri și mandate fulger
Dar lucrurile s-au schimbat radical odată cu instalarea crizei financiare globale. Guvernul Emil Boc I, învestit la 22 decembrie 2008, a fost demis prin moțiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după doar 295 de zile. Textul intitulat „11 împotriva României” a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. Într-o analiză amplă, relatează Financiarul, jurnaliștii explică mecanismul supraviețuirii politice, notând că „Boc a rămas apoi o figură centrală în PDL şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ceea ce arată că o moţiune nu înseamnă neapărat sfârşitul carierei politice”.
Si totusi, instabilitatea a atins cote maxime câțiva ani mai târziu. Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit la 9 februarie 2012 și demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile, devenind astfel cel mai scurt mandat postdecembrist. Moțiunea „Opriți guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!” a trecut cu 235 de voturi pentru, depășind pragul necesar de 231.
Conflicte interne și victorii la limită
V-ați gândit vreodată că un partid își poate sabota deliberat propriul cabinet? E drept că politica autohtonă oferă uneori surprize greu de anticipat. Guvernul Sorin Grindeanu, învestit la 4 ianuarie 2017, a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile. Moțiunea a fost un caz neobișnuit, fiind inițiată chiar de partidele care îl susțineau, PSD și ALDE, și a trecut cu 241 de voturi pentru și 10 împotrivă.
Numai că luptele din Parlament au continuat să dicteze ritmul economiei. Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 și demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile. Moțiunea a trecut cu 238 de voturi pentru (la un prag necesar de 233 de voturi), o victorie clară pentru o coaliție largă a opoziției.
Asumarea răspunderii și recordul absolut de voturi
Până la urmă, tacticile de legiferare forțată atrag sancțiuni directe. Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 și demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moțiunea a trecut cu 261 de voturi pentru, după ce executivul își asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi, fiind singurul guvern post-1989 demis ca reacție directă la o astfel de procedură.
Aici cifrele vorbesc de la sine.
Iar apogeul nemulțumirii parlamentare s-a materializat recent. Guvernul Florin Cîțu, învestit la 23 decembrie 2020, a fost demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moțiunea a strâns 281 de voturi pentru și 0 împotrivă, cel mai mare scor obținut vreodată de o moțiune de cenzură. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliția PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiției Stelian Ion și disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moțiune au votat inclusiv parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor.
