Uniunea Europeană se află într-un punct de cotitură. Blocul comunitar încearcă să aplice reguli economice vechi într-o lume dominată de politicile agresive ale Statelor Unite și Chinei. Iar un avertisment dur vine chiar de la guvernatorul băncii centrale belgiene, care acuză liderii de la Bruxelles de naivitate și de o incapacitate de a se adapta la noile realități geopolitice.
Sfârșitul erei bazate pe reguli stricte
Pierre Wunsch, guvernatorul băncii centrale a Belgiei, explică o realitate economică dură. El arată că factorii de decizie de la Bruxelles încă vizează piețe deschise și ajutoare de stat limitate, ignorând complet politica „America First” a lui Donald Trump și politicile dirijiste ale Beijingului. „Deschiderea către comerţ şi regulile stricte privind ajutoarele de stat funcţionează într-o lume bazată pe reguli”, a explicat Wunsch.
Lumea s-a schimbat iremediabil.
Bancherul belgian a continuat cu o observație tranșantă la adresa liderilor europeni: „Această lume a dispărut şi dacă te ţii prea mult de o lume care a dispărut, eşti pur şi simplu naiv.”
Iluzia comerțului liber și compromisurile ignorate
Comisia Europeană, responsabilă de politica pentru comerț și concurență a blocului, a bifat recent acorduri de liber schimb cu țări din America de Sud, Australia, India și Indonezia. Numai că Wunsch pune sub semnul întrebării exact această abordare clasică. El a întrebat direct: „Cum poţi să respecţi regulile într-o lume în care unii oameni nu le respectă?”
În deceniile trecute, decidenții europeni puteau „aplica agenda bună a comerţului liber şi, si restricţiona foarte mult politica industrială”. Conform unei analize ce preia concluziile unui interviu acordat ziarului Financial Times, citată de Financiarul, această strategie a fost „în mare măsură reuşită, cu excepţia faptului că rămâneam în urmă pe frontul inovării”.
Dar modelul este acum sub o presiune uriașă. Industriile mari consumatoare de energie se lovesc de costuri structural mai ridicate în Europa, deși oficialii își propun în continuare să păstreze producția internă. Până la urmă, UE are „tendinţa de a nu se confrunta cu compromisuri… Pur şi simplu nu eşti competitiv şi asta e”, consideră guvernatorul belgian.
Impactul politicilor verzi în noua realitate
Bruxelles-ul a împins puternic în ultimul deceniu o agendă verde ambițioasă, având ca țintă atingerea unor emisii nete de carbon zero până la mijlocul secolului. Crizele succesive (pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și recentul conflict din Iran) au forțat însă o diluare a politicilor Pactului Verde. De ce? Din cauza îngrijorărilor legitime legate de creșterea economică slabă și scăderea competitivității în raport cu Statele Unite și China.
Iar această lipsă de competitivitate europeană se traduce direct și imediat în economia românească. Când Bruxelles-ul impune standarde de mediu stricte fără a proteja piața internă, fabricile din România plătesc facturi uriașe la curent și gaze, pierzând contracte în fața importurilor ieftine din afara spațiului comunitar. E drept că tranziția verde sună excelent pe hârtie, dar antreprenorul local resimte șocul direct în costurile de producție.
„Lumea s-a schimbat, aşa că nu putem continua să facem acelaşi lucru şi să venim cu aceleaşi răspunsuri iar şi iar, în timp ce acestea au eşuat partial în trecut”, a avertizat bancherul belgian. El a adăugat ferm că „avem nevoie de o discuţie politică şi nu de aceste tipuri de discursuri grandioase în care te prefaci că le poţi avea pe toate”.
Inovația pierdută și viitorul energiei
V-ați întrebat vreodată de ce tehnologiile emergente, de la inteligența artificială la robotică, par să ocolească continentul nostru? Wunsch crede că Europa are o aversiune față de risc și o înclinație pentru redistribuire economică dictată de „preferinţelor societale profund înrădăcinate”. Această mentalitate reduce drastic capacitatea blocului de a concura. „Val după val, rămânem în urmă într-un mod tot mai clar ”, a subliniat el cu privire la frontul inovației.
În loc să deschidă calea, Europa doar adoptă tehnologia și încearcă să o controleze birocratic. „Încercăm să reglementăm ceva ce nu stăpânim.”
Și totuși, pe fondul crizelor energetice, țările caută soluții. Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, a prezis că situația actuală va stimula energia nucleară, amintind că multe centrale atomice europene au fost construite ca răspuns la crizele petroliere din anii 1970. Dincolo de soluții tehnice, rădăcina problemei rămâne una structurală. Așa cum a concluzionat amar guvernatorul belgian: „Practic, avem democraţii care nu mai pot face alegeri.”
