Cremele, rujurile și scruburile nu vor dispărea imediat din magazine dacă au în compoziție microplastice, chiar dacă Uniunea Europeană a schimbat regulile. Explicația ține de perioadele de tranziție prevăzute de legislație și de faptul că stocurile existente pot fi vândute în continuare. În 2023, Regulamentul Comisiei (UE) 2023/2055 a introdus restricții pentru microplasticele adăugate intenționat în cosmetice, fertilizatori și detergenți.
Pentru consumatoare, esențial este calendarul. Produsele de îngrijire personală care se clătesc trebuie eliminate de pe piață până la 16 octombrie 2027, cosmeticele de tip leave-on până la 16 octombrie 2029, iar produsele de machiaj până la 16 octombrie 2035. Asta înseamnă că un produs cumpărat acum poate fi perfect legal și, în același timp, să conțină microplastice.
Aceste particule apar atât în produse care se clătesc, precum scruburile faciale, cât și în formule care rămân pe piele, cum sunt cremele hidratante sau rujurile. Ele sunt folosite pentru efecte de netezire și sclipire, adică exact acele rezultate pe care multe branduri le promovează ca beneficii. Hélène Duguy, avocat de mediu pentru organizația neguvernamentală ClientEarth, a explicat că ritmul diferă în funcție de categorie. „Restricția propune mai multe perioade de tranziție, în funcție de tipul de cosmetice despre care vorbim.”
Asta schimbă modul în care trebuie citită eticheta. Faptul că există o lege nouă nu înseamnă automat că toate produsele de pe raft au fost deja reformulate. Duguy a mai spus că „Companiile vor putea încă să utilizeze stocurile rămase pe care le au, așa că microplasticele vor fi prezente pentru o vreme.” Potrivit informațiilor citate de Lyla, aceste perioade de tranziție se referă la plasarea produselor noi pe piață și permit companiilor să folosească stocurile existente.
Pe termen scurt, cumpărătoarele vor vedea în continuare produse vechi lângă formule noi. Pe termen mai lung, schimbarea ingredientelor ar putea pune presiune pe producători, într-o industrie aflată oricum în creștere rapidă. Piața globală a produselor de înfrumusețare este estimată să ajungă la 590 de miliarde de dolari, adică 516 miliarde de euro, până în 2030. În privința prețurilor, datele publicate până acum nu oferă sume sau procente, însă există un impact financiar potențial asupra producătorilor de cosmetice.
Există însă și alternative. Sunt menționate variante bio-bazate, inclusiv polimeri derivați din componente vegetale necomestibile, cum sunt cojile de orez. Iseult Lynch, chimistă de mediu și profesoară la Universitatea din Birmingham, a explicat de ce subiectul este mai complex. „Provocarea cu materialele plastice constă în mare măsură în aditivii din ele, deci lucrurile care sunt adăugate la aceste materiale plastice pentru a le face modelabile, utilizabile.” Cu alte cuvinte, discuția nu se rezumă doar la ideea de plastic, ci și la rolul ingredientului în produs: să alunece mai bine, să uniformizeze sau să dea strălucire.
Interdicția a venit după ani de dezbateri și studii despre impactul microplasticelor asupra ecosistemelor acvatice și, posibil, asupra organismelor umane. Hélène Duguy a numit această legislație „cea mai amplă restricție pe care am avut-o în Europa privind substanțele chimice, deoarece vizează un grup imens de polimeri, ceea ce este o premieră.” Ea a mai spus și că „ Microplasticele au fost primul caz de test pentru alte substanțe chimice care sunt la fel de persistente și care trebuie tratate ca un grup, deoarece, evident, nu ar funcționa să ne ocupăm de polimer cu polimer.” În practică, pentru consumatoare, asta înseamnă că lista ingredientelor și promisiunile de sustenabilitate vor conta tot mai mult, mai ales la categoriile cel mai expuse acum: scruburi faciale, creme hidratante și rujuri.
