Guvernul României a negociat un nou acord cu grupul austriac OMV Petrom, prelungind concesiunile petroliere onshore până la 31 decembrie 2043. Această înțelegere aduce majorări semnificative ale redevențelor și asumarea unor obligații istorice de mediu, cu un impact estimat la peste un miliard de lei pentru bugetul de stat.
O înțelegere pe termen lung
Negocierile nu se rezumă doar la prelungirea unor termene calendaristice, e drept că investitorii caută întotdeauna predictibilitate pe termen lung în afaceri. Proiectul de Act Adițional discutat între ANRMPSG și OMV Petrom include o clauză majoră legată de regimul taxelor, prevăzând exact acest lucru. „Regimul fiscal specific aplicabil operațiunilor petroliere reglementate de prezentul ACORD, care vizează sfera, cuantumul, baza de impozitare, metoda de calcul si durata de aplicare, precum și regimul redevențelor, conform prevederilor în vigoare la data de [DATA ACTULUI ADITIONAL], se aplică pe toată durata de valabilitate a prezentului ACORD”, se arată în textul citat.
Numai că statul român și-a păstrat câteva portițe de siguranță, detaliate clar în clauzele următoare. Potrivit Financiarul, documentele obținute indică două excepții majore de la această regulă strictă. „Pe perioada instituirii stării de asediu, de urgența sau situații de urgenta la nivel national, se pot institui masuri temporare derogatorii de la prevederile articolului 10.2.1 din prezentul ACORD. și prevederile articolului 10.2.1 din prezentul ACORD nu se aplică în cazul situațiilor care necesită aducerea la îndeplinire a respectării legislației europene de către Romania, în calitate de Stat Membru”, precizează proiectul. Si tot la capitolul fiscalitate găsim un mecanism de calcul adaptat pentru situațiile în care piața suferă intervenții guvernamentale.
Dacă prețurile sunt plafonate, redevența urmărește automat acea valoare. „Calculul contravalorii redevenței petroliere datorate bugetului de stat de către TITULAR se face pe baza prețurilor de referință. Pe durata aplicabilității în România a unor prețuri reglementate şi/sau plafonate pentru petrolul extras în România, pentru cantitățile de petrol vândute terților, persoanelor afiliate sau utilizate pentru consum propriu la preț reglementat sau plafonat, prețul de referință utilizat în calculul redevenței petroliere va fi egal cu prețul reglementat şi/sau plafonat al petrolului”, stipulează documentul, adăugând la punctul 10.1.5 că „Pentru cantitățile de petrol destinate constituirii stocului minim de siguranță nu se datorează redevență”.
Noile procente pentru petrol și gaze
V-ați gândit vreodată cât încasează statul din exploatarea propriilor resurse subterane? Proiectul ordonanței de urgență care modifică Legea petrolului nr. 238/2004 aduce creșteri masive pentru toate categoriile de zăcăminte. Pentru producția de țiței și condensat, cotele urcă de la 3,5 procente la 4,9 procente pentru zăcămintele mici, care produc sub 10 tone pe trimestru. Categoria între 10 și 20 de tone pe trimestru va fi taxată cu 7 procente, față de 5 procente în prezent.
Zăcămintele cu o producție între 20 și 100 de tone ajung la 9,8 procente, o creștere de la 7 procente. Iar pentru exploatările mari, care depășesc 100 de tone pe trimestru, redevența sare de la 13,5 procente direct la 18,9 procente.
Cifrele vorbesc de la sine.
La gazele naturale, taxarea urmează o curbă similară de creștere accentuată. Producția sub 10 milioane de metri cubi pe trimestru trece de la 3,5 procente la 4,9 procente. Nivelul următor, între 10 și 50 de milioane, ajunge la 10,5 procente, raportat la 7,5 procente anterior. Zăcămintele cuprinse între 50 și 200 de milioane de metri cubi vor suporta o cotă de 12,6 procente, față de 9 procente. Pragul superior, de peste 200 de milioane de metri cubi, atinge 18,2 procente, în creștere de la 13 procente.
Până la urmă, statul a negociat și noi tarife pentru infrastructură, stabilind „o cotă de 11,5% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport al petrolului” și „o cotă de 4,4% din valoarea venitului brut realizat din operaţiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale”.
Nota de plată pentru mediu
O altă condiție pusă pe masa tratativelor de executivul român a vizat închiderea litigiilor internaționale. OMV Petrom ar urma să renunțe la procesele deschise atât la Paris, cât și în instanțele autohtone. Compania își va asuma costurile de abandonare prevăzute încă din vechiul contract de privatizare. „În viitor, obligațiile istorice de mediu și abandonare conform Anexei P a contractului de privatizare estimate la aproximativ 600 milioane euro (sumă pe termen lung neactualizată la valoarea prezentă) sunt preconizate a fi suportate de OMV Petrom pe propriile costuri”, au informat oficialii companiei printr-un comunicat trimis către Bursa de Valori București.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit (declarat în decembrie 2025) despre această repoziționare strategică a statului în raport cu gigantul energetic. „Am reușit ca, după 20 de ani de la semnarea contractului inițial, să reechilibrăm cooperarea cu OMV Petrom pentru următorii 15 ani”, declara șeful guvernului. Reprezentanții grupului petrolier au reacționat imediat, confirmând public că „Acest set de obiective include modificări ale redevențelor și impozitării specifice, cu întărirea stabilității fiscale pe viitor, precum și ajungerea la un acord privind obligațiile istorice de mediu și abandonare”.
Când intră în vigoare schimbările
Si totuși, aplicarea acestor măsuri nu se întâmplă peste noapte. Alina Popa, directorul financiar al OMV Petrom, a explicat recent că implementarea a înregistrat întârzieri. Modificările legislative nu au fost încă adoptate oficial de autorități. „Procesul de implementare a fost în desfășurare în primul trimestru, însoțit de numeroase discuții, însă nu a fost încă finalizat. Ne așteptăm ca acesta să fie finalizat în al doilea trimestru”, a detaliat directorul financiar.
Conducerea companiei estimează o majorare a redevențelor în jurul valorii de 40 de procente. „Într-adevăr, este vorba de o creștere a redevențelor, dar și de o modificare a impozitării suplimentare. Nu avem încă toate detaliile finalizate”, a precizat Alina Popa în fața investitorilor. Până la publicarea în Monitorul Oficial a noului pachet legislativ, vechile acorduri de concesiune care expiră în mod normal în anul 2028 rămân în vigoare pe baza textelor actuale.
