# Cifrele care îngrijorează mediul de afaceri. Istoria celor 7 guverne picate în Parlament

> Premierul Ilie Bolojan ar putea fi al 7-lea prim-ministru demis. De la Emil Boc la Florin Cîțu, care a picat cu 281 de voturi, iată istoria instabilității politice.

Publicat: 5 mai 2026, 07:19 · Actualizat: 7 august 2026, 07:38 · Autor: Horațiu Ciobanu · Categorie: [Știri](https://ebloguri.ro/category/stiri/index.html.md) · Pagina web: https://ebloguri.ro/2026/05/05/cifrele-care-ingrijoreaza-mediul-de-afaceri-istoria-celor-7-guverne-picate-in-parlament/ · Publicație: Ebloguri

![guverne demise](https://ebloguri.ro/wp-content/uploads/2026/05/guverne-demise-1777954765-1024x576.webp)

Premierul Ilie Bolojan, al 72-lea din istoria României, se confruntă cu o moțiune de cenzură. Dacă acest demers trece de votul parlamentarilor, el ar deveni al șaptelea prim-ministru de după Revoluție demis prin această procedură. Pentru antreprenori și investitori, o astfel de schimbare se traduce imediat în volatilitate pe piețe și blocaje administrative majore.

## Stabilitate rară și recorduri de longevitate

Privind în urmă, perioadele de acalmie politică par greu de egalat astăzi. Cel mai longeviv guvern din istoria postdecembristă a fost cel condus de Nicolae Văcăroiu, care a rezistat fără întrerupere 1.484 de zile. I-au urmat îndeaproape Adrian Năstase, cu 1.464 de zile, și Călin Popescu Tăriceanu, cu 1.454 de zile obținute din două cabinete succesive. Niciunul dintre aceste trei guverne nu a căzut în urma unei moțiuni de cenzură.

## Primele demiteri și mandate fulger

Dar lucrurile s-au schimbat radical odată cu instalarea crizei financiare globale. Guvernul Emil Boc I, învestit la 22 decembrie 2008, a fost demis prin moțiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după doar 295 de zile. Textul intitulat „11 împotriva României” a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. Într-o analiză amplă, relatează [Financiarul](https://financiarul.ro/economice/cifrele-care-ingrijoreaza-mediul-de-afaceri-7-guverne-au-picat-in-parlament/), jurnaliștii explică mecanismul supraviețuirii politice, notând că „Boc a rămas apoi o figură centrală în PDL şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ceea ce arată că o moţiune nu înseamnă neapărat sfârşitul carierei politice”.

Si totusi, instabilitatea a atins cote maxime câțiva ani mai târziu. Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit la 9 februarie 2012 și demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile, devenind astfel cel mai scurt mandat postdecembrist. Moțiunea „Opriți guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!” a trecut cu 235 de voturi pentru, depășind pragul necesar de 231.

## Conflicte interne și victorii la limită

V-ați gândit vreodată că un partid își poate sabota deliberat propriul cabinet? E drept că politica autohtonă oferă uneori surprize greu de anticipat. Guvernul Sorin Grindeanu, învestit la 4 ianuarie 2017, a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile. Moțiunea a fost un caz neobișnuit, fiind inițiată chiar de partidele care îl susțineau, PSD și ALDE, și a trecut cu 241 de voturi pentru și 10 împotrivă.

Numai că luptele din Parlament au continuat să dicteze ritmul economiei. Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 și demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile. Moțiunea a trecut cu 238 de voturi pentru (la un prag necesar de 233 de voturi), o victorie clară pentru o coaliție largă a opoziției.

## Asumarea răspunderii și recordul absolut de voturi

Până la urmă, tacticile de legiferare forțată atrag sancțiuni directe. Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 și demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moțiunea a trecut cu 261 de voturi pentru, după ce executivul își asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi, fiind singurul guvern post-1989 demis ca reacție directă la o astfel de procedură.

Aici cifrele vorbesc de la sine.

Iar apogeul nemulțumirii parlamentare s-a materializat recent. Guvernul Florin Cîțu, învestit la 23 decembrie 2020, a fost demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moțiunea a strâns 281 de voturi pentru și 0 împotrivă, cel mai mare scor obținut vreodată de o moțiune de cenzură. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliția PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiției Stelian Ion și disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moțiune au votat inclusiv parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor.