În primul rând, îmi permit să spun că am învățat ceva din blogging, pentru că dețin Diana`S Blog de tinerețe , și iubesc acest blog. Inițial nu l-am iubit, nu l-am deschis cu tendința de a fi o parte din mine. L-am creat pentru că am avut în spate o persoană care mereu a zis că scriu bine și că am nevoie de spațiul meu de exprimare. Că poate, cândva, îi voi mulțumi pentru îndrumare. Și așa s-a întâmplat.

Din blogging am învățat să fiu ceea ce îmi place să fiu. Am scris primul articol timid, ca și cum mi-ar fi fost frică să ma exprim, frică de păreri, de critică. Apoi mi-am dat seama, încet, încet, că blogosfera e o lume frumoasă, deschisă la nou, iubitoare de cuvinte, când realiste, când visătoare. Că e un cerc de oameni în continuă dezvoltare, care adună cunoștințele la un loc. Scriam la un moment dat un articol despre cât de mult ajută scrisul și împărtășirea opiniilor online. Ajută mai mult decât ar ajuta în viața reală o conversație. De ce? E simplu. Pentru că atunci când citești, întreaga ta atenție e concentrată pe idei. Ochii tăi nu au cum să judece mimica, îmbrăcămintea și vocea. Când citești gândurile,nu le atribui omului. Doar sortezi ceea ce îți e util, ceea ce îți seamănă, ceea ce mintea ta are nevoie să păstreze. În contextul acestea, încă mă întreb… de ce oamenii încă ezită să își creeze colțișorul online?

Am învățat cum să scriu. Nu, nu știam dinainte. Înainte știam să fac compuneri la română și să descriu diverse. E o mare diferență între scrisul ce ni se dezvoltă la școală și scrisul pe care noi înșine ni-l dezvoltăm. Cel din urmă suntem noi, cu bunele și cu relele, cu părerile și cunoștințele.Îmi plac blogurile pe orice nișă, pentru că ador să văd oameni care doresc să se împartă celorlalți.

Am învățat că atitudinea pozitivă e ceea ce atrage. Suntem cu toții mult mai înclinați spre evoluție decât spre menținerea une condiții. De aceea prefer să îmi îndrept întreaga energie spre bine când scriu pe blog, pentru că vreau să îmi construiesc o lume pozitivă.

Am învățat că, lăsând la o parte fericirea, persoanele din spatele monitoarelor sunt, în primul rând oameni cu povești de viață, și ceea ce scriu ei, e, în sine, o viață. Mi-am dat seama că am acces la frânturi din universurile celorlalți și că acesta e un lucru minuat. Îmi place să las un comentariu acolo unde simt scrisul. Și îl simt des.

Prin blog mi-am dat seama că am o pasiune și că trebuie să o urmez. Știți care e pasiunea, v-ați dat seama. Îmi place să scriu și nu mă văd făcând altceva. Probabil că dacă tu nu știi încă încotro vrei să mergi, dar stai acolo și citești articole pe eBloguri.ro, ai aceeași pasiune și ai nevoie să o faci să iasă la suprafață. Fă-ți un blog și scrie-te prin el!

Despre autor

Lasă un răspuns